Comisia Europeană a validat sâmbătă Planul de Acțiune elaborat de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), document transmis oficial Bruxelles-ului pe 11 septembrie 2026. Ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna, a anunțat aprobarea pe pagina sa de Facebook, numind-o „primul pas necesar către reluarea comerțului internațional” în sectorul ovin și caprin. Important de precizat: aprobarea planului nu echivalează cu redeschiderea efectivă a exporturilor — este etapa tehnică ce trebuie bifată înainte ca restricțiile actuale să poată fi ridicate oficial.
Cine a negociat, și cu cine
Aprobarea a venit la o zi după o videoconferință purtată vineri, 12 septembrie, între Tanczos Barna și comisarul european pentru sănătate și bunăstarea animalelor, Oliver Varhelyi. În cadrul discuției, ministrul român a prezentat măsurile luate pentru combaterea pestei micilor rumegătoare și a variolei ovine, a argumentat pentru adaptarea regulilor europene astfel încât să permită exportul animalelor vaccinate și a mulțumit explicit experților Comisiei pentru colaborarea din ultimele luni. „Continuăm demersurile diplomatice pentru adoptarea următoarelor decizii necesare reluării exporturilor de ovine și caprine, iar ANSVSA trebuie să implementeze într-un mod profesionist Planul de Acțiune”, a scris Barna.
De ce a fost nevoie de acest plan — cronologia crizei
Totul a pornit în iulie 2024, când a fost confirmat primul focar de pestă a micilor rumegătoare (PPR) din istoria României, la o fermă comercială și un centru de colectare pentru export din județul Tulcea, unde se aflau aproape 50.000 de oi. Ipoteza vehiculată la acel moment a fost pătrunderea virusului prin comerț ilegal sau prin animale introduse din state din afara UE unde boala era deja prezentă. Doar în primul an, au fost confirmate peste 60 de focare la nivel național, iar virusul s-a extins din Dobrogea către alte regiuni, cu perioade de acalmie urmate de reapariții.
La acest tablou s-a adăugat, în septembrie 2024, un al doilea front: pe 4 septembrie 2024 a fost confirmat un focar de variolă ovină și caprină la Straldzha, în regiunea Yambol din Bulgaria — la graniță, practic. ANSVSA a organizat atunci o videoconferință de urgență cu direcțiile sanitar-veterinare județene pentru a preveni pătrunderea acestei a doua boli pe teritoriul românesc.
Situația a cunoscut un nou punct critic pe 8 iunie 2026, când a fost notificat un focar de PPR într-o exploatație din județul Mureș — prima apariție a bolii în această zonă, considerată până atunci sigură pentru crescătorii din Transilvania. Ultimul focar raportat anterior la nivel național data din 5 martie 2025. Originea infecției din Mureș nu a fost niciodată stabilită cu certitudine, fapt care a cântărit greu în decizia ulterioară a Bruxelles-ului.
Cum a reacționat Comisia Europeană — embargoul din 17 iunie
Pe 15 iunie 2026, ANSVSA a cerut Comisiei Europene să nu impună un embargo general, ci să permită menținerea exporturilor din zonele neafectate. Cererea nu a fost acceptată: doar două zile mai târziu, pe 17 iunie 2026, Comisia a modificat Decizia de punere în aplicare (UE) 2025/638, interzicând complet mișcarea ovinelor și caprinelor de pe întreg teritoriul României către orice destinație din afara țării — fie alt stat membru, fie o țară terță — până la 31 decembrie 2026. Motivarea oficială a fost riscul ridicat de răspândire, dat fiind că originea focarului din Mureș rămăsese neclarificată.
La începutul lunii iulie 2026, presiunea a crescut și mai mult: România a intrat într-o carantină națională de 30 de zile, perioadă în care orice mutare a oilor și caprelor — inclusiv spre abator — a necesitat aprobare explicită din partea autorităților sanitar-veterinare.
Cât a costat blocajul, în cifre
Impactul economic a fost direct și cuantificabil. În primele zece luni ale anului anterior embargoului, România încasase peste 210 milioane de euro din exportul a aproximativ un milion de capete de oi vii peste granițele UE. Odată cu reluarea temporară a comerțului cu piețele arabe, la începutul lui 2026, autoritățile estimau exporturi de până la 300 de milioane de euro doar pentru acest an — sumă pierdută parțial din cauza embargoului impus în iunie.
Unde se aplică vaccinarea, și de ce acolo
Planul de Acțiune aprobat acum de Comisie prevede administrarea diferențiată a 1,3 milioane de doze de vaccin obținute gratuit de la forul european — o cifră ușor mai mare decât cele 1,2 milioane de doze anunțate inițial de autorități, în două tranșe (300.000 de doze într-o primă fază, restul de 900.000 ulterior). Schema completă de imunizare se aplică exclusiv în județele Constanța și Tulcea, alegere care nu este întâmplătoare: cele două județe se află pe culoarul de tranzit al mărfurilor și animalelor dintre Ucraina și Portul Constanța, o zonă considerată cu risc ridicat de pătrundere și răspândire a virusului, iar Dunărea funcționează ca barieră naturală care ajută la izolarea epidemiologică a regiunii. ANSVSA a subliniat explicit, printr-un comunicat anterior, că nu este vorba despre o vaccinare în masă la nivel național, ci despre o abordare regională, țintită, tocmai pentru a proteja exporturile de carcase și produse lactate din restul țării, care rămân neafectate de restricțiile legate de vaccinare.
Cine a mai fost implicat: schimbarea de conducere de la ANSVSA
Criza nu a rămas doar un subiect tehnic — a avut și consecințe instituționale directe. Pe 30 iulie 2026, o delegație de crescători de ovine care protestaseră la București a fost primită la Palatul Victoria de viceprim-ministrul Tanczos Barna, mandatat de premierul Ilie Bolojan. Fermierii au cerut atunci, printre altele, schimbarea președintelui ANSVSA, acuzând lipsă de dialog, și au solicitat urgentarea soluțiilor de ieșire din criză, alături de compensații pentru pierderile suferite. Tanczos Barna a promis atunci o nouă echipă de experți la ANSVSA, care urma să prezinte un plan dezbătut ulterior atât cu Colegiul Medicilor Veterinari, cât și cu reprezentanții fermierilor și cu experții Comisiei Europene — exact planul care a primit acum aprobare oficială de la Bruxelles.
Cu ce piețe s-au semnat deja acorduri
Concomitent cu aprobarea planului, ANSVSA a securizat șase piețe terțe de export, în regim de vaccinare cu schemă completă, prin tratate internaționale semnate cu Arabia Saudită, Iordania, Maroc, Tunisia, Israel și Libia. Alte șapte acorduri similare se află în negociere avansată, ceea ce ar extinde și mai mult numărul de destinații disponibile imediat ce noul statut epidemiologic al României devine activ oficial.
Ce urmează, concret
Aprobarea Planului de Acțiune deschide, teoretic, calea către ridicarea graduală a restricțiilor, dar procesul rămâne condiționat de implementarea corectă a măsurilor de către ANSVSA și de continuarea negocierilor diplomatice pentru fiecare piață de export în parte. Embargoul general impus prin decizia din 17 iunie rămâne, cel puțin formal, valabil până la 31 decembrie 2026, iar ridicarea lui anticipată depinde de cât de rapid reușesc autoritățile române să demonstreze Comisiei Europene că noul sistem de vaccinare, trasabilitate și control al mișcării animalelor funcționează eficient în practică, nu doar pe hârtie.
